TIPOLOGIA SUMY

       Prin combinaţia tipologiei somatosexuale cu cea antropometrică, am obţinut o sinteză tipologică a acestora două, denumită tipologia SUMY. Am pornit de la ideea că un organism are definit în cromozomi un model de dezvoltare caracterizat fizic prin două variabile: conformaţia moştenită prin intermediul autozomilor, prin care se trasează schema fizică, respectiv dimensiunile cadrului osos (grosimea oaselor, forma capului, fizionomia etc.): ectomorf, mezomorf şi endomorf, şi conformaţia dobândită prin intermediul gonozomilor şi hormonilor gonadali, prin care se definitivează, se sexualizează caracterele moştenite, definind 5 tipuri: hipermasculin, masculin, asexuat (bisexuat), feminin şi hiperfeminin. Prin combinarea caracterelor determinate ereditar şi gonadic, se pot separa cel puţin cincisprezece tipuri somatice. Tipologia Sumy nu ţine neapărat cont de sexul gonadal, ci de tipul de sexualizare impus hormonal. Astfel, pot exista tipuri conforme sau nonconforme sexului căruia îi aparţin, tipuri hipersexualizate sau hiposexualizate fizic, deşi organele genitale interne şi externe sunt, aparent, normal reprezentate. Sunt bărbaţi efeminaţi sau femei masculinizate, genital aparent normal dezvoltaţi. Aceşti bărbaţi au fie hipogonadism (hipogonadotrop), fie deficienţe de transport al testosteronului, fie prea puţini receptori, fie corticosuprarenalele au vreo tumoră estrogen-secretoare etc., iar femeile fie au o secreţie estrogenică scăzută, fie o secreţie corticosuprarenal – androgenică crescută. Conform acestei tipologii, oamenii se împart în cinci categorii: hipermasculini, masculini, asexuaţi (bisexuaţi), feminini şi hiperfeminini, conform indicelui de sexualizare corespunzătoare sexului gonozomial, fiecare categorie având câte trei subcategorii: ectomorf, mezomorf şi endomorf, discriminate după dezvoltarea osoasă şi musculară.

       A. Tipul Hipermasculin (HM) cuprinde indivizi cu umeri foarte largi şi bazin foarte îngust.
       - subtipul ectomorf (HMECT) se caracterizează prin umeri largi, colţuroşi, osoşi, talie absentă sau conturată slab, îngustă. Cutia toracică este lată şi plată. Şoldurile sunt foarte înguste, iar fesele foarte concave. Femurul este osos, lung, cilindric. Intervalul dintre picioare este mare, iar formele musculare bine fibrate, dar slab dezvoltate, relief accentuat, cu evidenţierea vaselor subcutanate. Gastrocnemienii se dezvoltă spre interior. E un tip fragil fizic;
       - subtipul mezomorf (HMMZ) este cel mai apropiat de realizarea simetriei ideale masculine. Bărbaţii sunt genul de oameni care se nasc culturişti, fără să fie nevoie de prea multă întreţinere, iar dacă se duc la sală, au mare succes. Umerii sunt largi, musculoşi, frumos conturaţi. Cutia toracică este lată şi bine dezvoltată. Talia este absentă sau slab conturată, îngustă, ca şi şoldurile cu fese bombate, musculoase, concave. Femurul este cilindric, bine proporţionat. Între picioare se conturează un interval mare. Gastrocnemienii se dezvoltă puternic spre interior. În general, hipermasculin-mezomorful este tipul bine făcut, robust, cu relief muscular ideal conformat;
       - subtipul endomorf (HMEND) este robust, cu umeri foarte largi. Dacă nu ar avea tendinţă de îngrăşare, ar fi chiar mai bine făcut decât mezomorful. Cutia toracică este lată şi groasă antero-posterior. Talia este slab conturată, ceva mai lată ca la mezomorf, sau chiar absentă. Şoldurile sunt foarte înguste, iar fesele concave, uneori grase. Femurul este musculos, grăsos. Uneori poate apărea burtică. Articulaţiile sunt groase. Intervalul dintre picioare tinde să scadă datorită dezvoltării musculare mari. Gastrocnemienii se dezvoltă foarte bine spre interior. Formele musculare sunt clar evidenţiate, dacă nu se acoperă cu grăsime. Când există, aceasta se depune preponderent în jumătatea superioară a corpului;
       B. Tipul Masculin (M) cuprinde indivizi cu umeri largi şi bazin ceva mai lat decât la hipermasculini.
       - subtipul ectomorf (MECT) are diametrul biacromial mult crescut faţă de cel bitrohanterian. Cutia toracică este lată şi plată. Linia taliei este fie lipsă, fie slab conturată. Şoldurile sunt înguste, iar fesele slabe, osoase, concave. Femurul este cilindric, slab, dar fibrat. Intervalul dintre picioare este mare, iar muşchii sunt vizibili, dar slab dezvoltaţi;
       - subtipul mezomorf (MMZ) are umerii ceva mai înguşti decât hipermasculinul, dar bine conturaţi. Cutia toracică este lată. Linia taliei este fie slab conturată, fie lipsă. Şoldurile sunt înguste. Fesele sunt musculoase, cu concavităţi. Femurul cilindric este musculos. Între picioare se dezvoltă un interval mare. Ca şi hipermasculin-mezomorful, şi acesta este un culturist înnăscut, fără a se obosi prea tare;
       - subtipul endomorf (MEND) se caracterizează prin umerii largi, bine conturaţi, rotunjiţi. Linia taliei se dezvoltă în unghi obtuz, sau poate lipsi. Fesele musculoase au tendinţe spre îngrăşare. Femurul este cilindric, iar articulaţiile groase. Între picioare predomină un interval larg. Muşchii, dezvoltaţi, pot fi acoperiţi cu strat adipos;
       C. Tipul Asexuat, Bisexuat (BSX) pare a fi confundabil cu oricare dintre cele două sexe, din cauza nedezvoltării suficiente a caracterelor sexuale secundare sau chiar terţiare.
       - subtipul ectomorf (BSXECT) are umerii mediu – slab conturaţi, în comparaţie cu bazinul. Cuşca toracică se îngustează faţă de centura pelvină. Fesele sunt slabe, neconturate specific. Femurele se lăţesc la bazin, slabe, dar cu tendinţă de definire. Intervalul dintre coapse tinde să se şteargă. Formele musculare sunt slab prezente;
       - subtipul mezomorf (BSXMZ) are umerii ceva mai laţi decât bazinul, talia slab conturată, cu tendinţe de definire. Cuşca toracică se îngustează faţă de centura pelvină. Şoldurile sunt conturate. Femurele se lărgesc spre bazin, îngustându-se spre genunchi. Intervalul dintre picioare este prezent. Fesele sunt concave, iar musculatura vizibilă;
       - subtipul endomorf (BSXEND) prezintă umerii mai largi decât bazinul, dar nu cu mult. Talia tinde să se contrueze slab, în timp ce şoldurile se lărgesc, devenind musculoase. Fesele sunt concave. Femurele sunt grase, puternice, late la bazin, subţiindu-se puţin spre genunchi. Articulaţiile sunt solide. Între picioare, intervalul tinde să dispară. Musculatura este conturată, dar acoperită de grăsime;
       D. Tipul Feminin (F) este caracterizat prin îngustarea toracelui şi dezvoltarea centurii pelviene.
       - subtipul ectomorf (FECT) se dezvoltă suplu, prelung, cu umerii înguşti, firavi, căzuţi. Cutia toracică se îngustează puţin faţă de bazin. Talia se conturează bine, prelungă. Fesele sunt pline, rotunde, late. Şoldurile se rotunjesc. Femurele pâlnie se lărgesc la bazin, subţiindu-se spre genunchii firavi. Intervalul dintre coapse dispare. Pulpele se alungesc şi sunt slabe;
       - subtipul mezomorf (FMZ) este suplu, robust, cu umeri înguşti, dar fermi. Talia preluhgă este bine conturată. Şoldurile late, egale cu umerii sunt ceva mai musculoase. Fesele sunt rotunde, voluminoase, ferme, musculoase, late, ca şi femurele. Intervalul dintre coapse lipseşte. Pulpele sunt prelungi;
       - subtipul endomorf (FEND) este robust, cu umerii înguşti, căzuţi. Talia frântă este mascată de grăsime. Şoldurile sunt late, grase, ca şi fesele. Femurele se lăţesc la bazin. Intervalul dintre coapse dispare. Pulpele sunt lungi, solide;
       E. Tipul Hiperfeminin (HF) se caracterizează prin lăţirea şoldurilor.
       - subtipul ectomorf (HFECT) are umerii se îngustrează comparativ cu bazinul. Cutia toracică nu depăşeşte niciodată şoldurile. Talia este scurtă, adâncă, şoldurile devin late, proeminente, osoase, slabe. Fesele sunt rotunjite, puternic lăţite, iar femurele foarte late la bazin. Articulaţiile sunt slabe, oasele fragile. Între coapse lipseşte intervalul. Linii prelungi, necurbate;
       - subtipul mezomorf (HFMZ) are umerii înguşti şi talie scurtă, adâncă, bine conturată. Şoldurile late au musculatura dezvoltată, acoperită de grăsime. Fesele se rotunjesc şi se lăţesc, ca şi femurele. Intervalul dintre coapse lipseşte. Musculatura parţial acoperită de grăsime prezintă forme puţin vizibile. Linii prelungi şi robuste;
       - subtipul endomorf (HFEND) are bazinul larg şi gras. Umerii sunt şi ei puternici, dar corpul tot are formă de pară. Toracele este subţire, iar fesele late sunt rotunjite şi grase, ca şi femurele. Musculatura este mascată de grăsime. Trupul este robust, iar dispunerea ţesutului adipos subcutanat urmăreşte tiparul feminin.
       Tipul ideal masculin este masculin – hipermasculin mezomorful, iar feminin, feminin ectomorf – mezomorful. Pentru culturism, consider că tipurile cele mai competitive sunt, la bărbaţi, cele masculin – hipermasculin mezomorf, iar la femei, cele asexuat – masculin mezomorf. Asta nu înseamnă neapărat că celelalte ar trebui să ocolească sala, doar că sunt puţin mai dezavantajate.
       Privit din profil, corpul uman poate dezvolta două tendinţe de deformare: una abdominală şi una posterioară:
       - abdomenul poate fi: suplu (drept), bombat superior (dezvoltat ca urmare a bombării anterioare a toracelui inferior), bombat la mijloc (se revarsă peste curea, dar nu îngroaşă picioarele şi fundul) şi bombat inferior (îngroaşă picioarele şi fundul);
       - spatele poate fi: drept, când niciuna dintre curburi nu se accentuează profund vizibil, lordotic (când se accentuează lordoza, cu împingerea abdomenului înainte) şi cifotic (cu accentuarea cifozei, paralel cu retracţia sau bombarea toracică).

>>Culturism
  > Sala de forţă
  > Principii de antrenament
  > Exerciţii
        - Braţe (biceps brahial,
          triceps brahial)
        - Antebraţe
        - Umeri (deltoizi)
        - Piept (pectorali)
        - Spate (marii dorsali,
          m. şanţurilor vertebrale
          trapez, lombari)
        - Fese şi coapse
          (glutei, quadricepşi,
          bicepşi femurali)
        - Gambieri
          (gastrocnemieni,
          tricepşi surali)
        - Abdominali
  > Perioadele de odihnă
>>Anatomie locomotorie
  > Generalităţi
        - Sistemul osos
        - Sistemul articular
        - Sistemul muscular
  > Regiunea cervicală
  > Regiunea toracică
  > Regiunea abdominală
  > Reg. membrului superior
  > Reg. membrului inferior
  > Reg. coloanei vertebrale
>>Fiziologie musculară
  > Metabol.muşchiului striat
  > Contracţia musculară
>>Alimentaţie umană

  > Raţia alimentară
  > Alimentaţia culturistului
  > Proteine
  > Carbohidraţi
  > Lipide
  > Vitamine
  > Minerale
  > Substanţe anabolizante
        - Glandele endocrine
        - Steroizi

>>Tipuri somatice
  >Tipologia antropometrică
  >Tipologia endocrină
  >Tipologia somatosexuală
  >Tipol. somatosexuală Sumy
>>SDS (Obezitatea)
  > Originea obezităţii
  > Factori de risc obezogen
  > Evoluţia ţesutului adipos
  > Tipuri constituţionale
  > Afecţiuni asociate (SDS)
  > Profilaxie
  > Tratament (regimuri)
>>Fomat pentru print (pdf)
Ryō-Sumy, 2000-2008. Contact: ryosumy[at]yahoo.com